Dansul Urșilor din Comănești – un spectacol unic în lume

Dansul urșilor va putea fi vizualizat pe data de 30 decembrie ora 12:00, în Orașul Comănești. Evenimentul va fi difuzat live și pe Radio România Iași.

 

 

 

Este imposibil să nu rămâi fermecat de frumusețea obiceiurilor tradiționale din România, iar sărbătorile de iarnă sunt o perioadă cu o mare încărcătură culturală.

 

Colindatul cu Sorcova, Steaua, sau umblatul cu Capra sunt câteva dintre elementele care dau farmec Anului Nou și Crăciunului.

 

Pe lângă toate acestea, un alt obicei plin de semnificații este Dansul Urșilor. Originea acestui obicei trebuie căutată undeva în Evul Mediu târziu, deşi cultul Ursului este atestat şi la geto-daci având o strânsă legătură cu zeitatea Zalmoxis.

 

Dacii considerau ursul ca fiind un animal sacru şi chiar numele lui Zalmoxis, zeul suprem al dacilor, confirmă acest lucru. Etimologia numelui Zalmoxis provine de la cuvintele dacice zalmo (piele) şi oxis (urs).

 

„Numele lui Zalmoxis ar putea fi un apelativ cu valoare de tabu al zeului cerului şi al soarelui, în ipostaza lui umană, un purtător de piele de urs, nu atât în sensul de nebridă, cât de mască – galee, alcătuită dintr-un cap de urs, folosită în ritualurile şi ceremoniile ce ţineau la daci de cultul străvechi al ursului carpatic”, a explicat etnologul Romulus Vulcănescu.

 

Sfârşitul de an, atunci când se sărbătoreşte Crăciunul şi Anul Nou, este perioada favorită a anului pentru mulţi dintre români. Chiar dacă Crăciunul este considerat una dintre cele mai mari sărbători creştine, obiceiurile păstrate de câteva mii de ani arată că atât Crăciunul, cât şi Anul Nou sunt defapt sărbători păgâne. Jocurile cu măşti, ce au loc în perioada Crăciuniului, provin din ritualuri vechi prin care strămoşii noştrii aduceau anumite ofrande animalelor pe care le considerau sacre sau zeilor.

 

Jocul Ursului este practicat în zeci de comune ale judeţului Bacău, mai ales în cele de munte, cu preponderență în zona Comănești-Dărmănești. Într-un spectacol de sunet, culoare și mișcare, ursul și ursarii dansează într-un ritm frenetic pe ulițele satelor și pe străzile orașelor din zonă. Acest obicei unic spune multe despre peisajul etno-folcloric românesc, atât prin dimensiuni, specific, cât și prin varietatea programelor prezentate.

 

Dacă nu ai văzut niciodată un astfel de spectacol, află că cetele au un număr variabil de piei de urs, între 6 și 24, cărora li se alătură irozi, mascați și toboșari. De altfel, includerea în jocul cetei îmbrăcate în blănuri de urs presupune un lung antrenament, care începe cu aproximativ 3 luni înainte de reprezentațiile din timpul sărbătorilor de iarnă.

 

Blănurile sunt împodobite cu șiraguri de canafi mari, iar cei care joacă urșii trebuie să fie voinici. Dacă în trecut acest obicei era practicat de bărbați, acum sunt și femei care nu se dau în lături de a juca ursul, chiar dacă blana cântărește și peste 50 kg.

 

În Comănești, de exemplu, în fiecare an, urșii dau reprezentații, iar oamenii sunt vizitați de cetele de colindători. Mai mult, în centrul orașului, zeci de cete de urși de pe Valea Trotușului și Tazlău, căiuți și capre, vestesc intrarea în noul an.

 

 

Nu ezita să vizitezi locurile unde încă se mai practică Dansul Urșilor. O să rămâi surprins de frumusețea obiceiurilor tradiționale românești.

 

Ceata de ursi Leorda Comanesti joaca intr-un peisaj de vis!

Posted by Ceata de ursi Leorda Comanesti on 28 Decembrie 2016

 

Surse: Adevărul, Omofon ; Fotografii realizate de: Diana Zeyneb, Fornazer Cristina, Iulian Corbu

Video: Ceata de ursi Leorda Comanesti

Share This: