Lăcaşuri de cult din Comănești partea a III-a. Biserica „Sf. Anton de Padova” din Lunca de Jos

          În ceea ce priveşte formarea comunităţii catolice în regiunea orașului Comănești distingem trei valuri.

 

          Primul val îl formează catolicii care în secolele XVI-XVIII au venit în Moldova din Transilvania. Aceștia s-au aşezat în locuri nelocuite ori s-au pus în slujba unor mai mari ai timpului. În acest sens, avem relatările diferitor străini care au trecut prin Moldova şi au făcut diverse menţiuni despre catolici.

          Ioan Botezătorul Volponi menţionează că în vara anului 1693, trecând spre Braşov, a vizitat catolicii din regiunile Bistriţei şi pe cei din „Comaneste”.

 

          Statisticile catolicilor din 1850-1857 menţionează separat două aşezări: Comăneşti şi Podei – sat aşezat pe dreapta Trotuşului, în partea opusă actualei biserici din Comăneşti – care actualmente sunt unite.

 

          Status animarum 1840 al Parohiei Pustiana are următoarea menţiune pentru Comăneşti. „Komanest, sat ortodox mare, pe moşia lui Ghyka, la şapte ceasuri depărtare de Pustiana. Are dascăl şi acum se face bisericuţa în cinstea sfântului Mihael, arhanghelul”.

 

          Această bisericuţă a fost în incinta cimitirului din Comăneşti situat peste drum de biserica actuală.

         Episcopul Petru Rafael Arduini (1838-1842) menţionează „că bisericuţa s-a construit sub păstorirea sa”, iar în anul 1872 a fost restaurată de Carolina Heminger de Lipa. Biserica era din bârne, iar patronul ei nu era sfântul Mihail – cum se notase greşit în Status animarum 1840 din Pustiana – ci sfântul Rafael, arhanghelul.

 

          Pentru clarificarea acestei probleme au fost aduse următoarele argumente:

 

1) icoana cu sfântul Rafael se păstrează şi astăzi în noua biserică;

 

2) relatările mai multor bătrâni;

 

3) probabil episcopul Rafael Arduini i-a atribuit acest patron după numele său.

 

 

          Valul doi a avut loc atunci când pe domeniile familiei Ghyka au început intensiv exploatările forestiere şi miniere, deci după primul război mondial.

 

          Deoarece comunitatea catolică a crescut prin venirea unor tehnicieni şi muncitori calificaţi din vest, N. Ghyka a donat un teren lângă biserica veche.

 

 

         Aici, în 1924 s-a început construirea noii biserici, sub supravegherea arhitectului Silvestri Violusoni şi s-a terminat după opt ani, dar fără turn.

 

         Construcţia este din piatră în stilul unei cetăţi având dimensiunile: 28 m lungime, 8 m lăţime şi 12 m înălţime. Hramul bisericii este sfântul Anton de Padova.

 

          După cel de-al doilea război mondial, mulţi oameni s-au întors de unde au venit, alţii şi-au botezat şi căsătorit copiii la ortodocşi pentru că la Comăneşti nu era preot. O mică parte din ei şi din urmaşii lor au rămas catolici.

 

        Valul trei îl reprezintă acei catolici, cei mai mulţi tineri, cărora statul le-a oferit locuinţe şi locuri de muncă în industria minieră, forestieră şi petrolieră. Ei au venit din Pustiana, Ciugheş, Frumoasa şi din unele localităţi din apropierea Bacăului. Acest lucru s-a întâmplat prin anii 1960-1980, dar în prezent există un proces invers.

 

          În anul 1997 s-a construit, după proiectul iniţial, turnul bisericii care măsoară 30 m.

 

 

        Comunitatea din Comăneşti, înainte de a fi parohie, a aparţinut pe rând de Parohia Pustiana, de Parohia Dărmăneşti şi în final de Parohia Moineşti, de unde s-a desprins în 1990. Parohia Comăneşti are în administraţie şi filiala Vermeşti.

 

 

          În statistica din 1999 Parohia Comăneşti figurează cu 380 de familii, 1.306 credincioşi; s-au oficiat nouă botezuri, o căsătorie, şapte înmormântări şi un număr de 30 de copii au primit prima sfântă Împărtăşanie.

 

          Biserica ”Sf. Anton” din Comăneşti, găzduieşte o fărâmă din moaştele Sf. Anton de Padova, făcătorul de minuni, care este scoasă spre adoraţie în fiecare zi de marţi la liturghia de seară.

 

 

Sursă: Episcopia Romano-Catolică Iași

Fotografii: Biserica Sfântul Anton Comănești

 

Share This: