Istorie

Prizonier în Rusia partea a III-a. 1941, trecerea Prutului sub focurile armelor automate. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

Prizonier în Rusia partea a III-a. 1941, trecerea Prutului sub focurile armelor automate. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

         Partea a treia a seriei de articole „Prizonier în Rusia”, descrie trecerea Prutului a batalionului 3, regimentul 67 din care făcea parte comăneșteanul Ștefan Capătă.             8 Iunie 1941. Duminica mare în târgul Răducăneni.             A doua zi, luni dimineața de sf. Treime, după un mic marș am ajuns în satul Roșu în comuna Răducăneni, aproape de Prut la 2 km.             Prima oară am cantonat la o femeie timp de 3-4 ore, apoi la Dumitru Ursu.             Aici compania era împărțită în felul următor:                -Plutonul I condus de soldat Năforniță Ion, comuna Cozia, jud. Iași.   -Plutonul II condus de soldat Gherasim N., Colțul Cornii, Fălciu, chiar pe malul Prutului.   -Plutonul III și grupul de comandă avea să rămână în satul Roșu cu locotenent Diaconescu.   De la 9 iunie până la 1 iulie 1941 am stat în satul Roșu.   14 iunie am fost la Cozia, Iași, la 4 km depărtare de satul Roșu unde am inspectat plutonul I iar pe 15 iunie 1941 am fost la Coropceni pentru medicamentele necesare batalionului.   15 iunie ( Duminica tuturor sfinților ), luăm parte la slujba din satul Bazga, fiind hramul bisericii.             18 iunie 1941.             Am fost la Colțul Cornii, la plutonul II, trecând râul Jijiei și râul Prut cu brancardierul Stirbu Neculai.             Sâmbătă 21 iunie, au sosit în satul Roșu: căpitanul Popescu, subofițerul Ioniță și soldat Ion Popovici, de la batalionul III regiment 67, pentru a inocula trupa.             Domnul căpitan Popescu și soldat Popovici Ion au rămas în satul Roșu și Colțul Cornii, iar eu cu subofițer Ioniță am plecat la Cozia.             Sâmbătă 21 iunie 1941 orele 00:00 s-a decretat mobilizarea.             Ora 03:15 duminică dimineața, a trecut Prutul primul avion spre Basarabia după care a început să bată artileria de toate calibrele.             Pe la 5 dimineața a început să se tragă cu armele automate.             Duminică 22 iunie 1941 ora 14 am primit ordin să trecem Prutul prin punctul Colțul Cornii.             În momentul când am ieșit din revărsările Jijiei, rușii au început să tragă. Totuși noi am înaintat sub focurile armelor automate.             Un proiectil cade în timp ce eram culcat la depărtare de 2 metri scăpând neatins...

Read More

Prizonier în Rusia partea a II-a. 1941, drumul spre Prut alături de germani împotriva sovieticilor. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

Prizonier în Rusia partea a II-a. 1941, drumul spre Prut alături de germani împotriva sovieticilor. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

          Partea a doua a seriei de articole „Prizonier în Rusia”, descrie deplasarea spre Prut a batalionului 3, regimentul 67 din care făcea parte comăneșteanul Ștefan Capătă.               Scrierile sale descriu în amănunt drumul parcurs care este totodată și datat.           17 mai 1941             ”…Sâmbătă după masă, stăteam cam cu teamă din cauză că dl. lt. Diaconescu trebuia să vină și să vadă compania a cărui comandant era. Mi s-a pus în vedere să fie dimineață toți oamenii cu pantalonii călcați.             Lăsând pe brancardierii Vlad Ștefan și Știrbu V. am plecat în oraș cerându-mi voie de la dl. slt. Năforniță Ioan care ținea loc de comandant de companie.             Am dormit noaptea la Catinca, iar dimineață nu m-am dus la regiment fiind învoit de comandantul de companie. Ziua am fost cu Florica, Lenuca și Catinca la Mărioara.             Pe la ora 16 a venit Mihai spunându-mi că m-a căutat pe acasă anunțându-mă că regimentul se deplasează într-un loc necunoscut.             M-am dus și m-am interesat la dl. slt. I. Năforniță, spunându-i acestuia că m-am întors de la Bacău, unde am dormit la bădia Pavel, stând la masă cu bădia Pandelaș str. Martirul Horia nr. 42.             A doua zi întorcându-mă, a urmat instrucția obișnuită până în ziua de 24 mai 1941 când am primit ordin de la regiment ca, sanitarii, dimineața să facă instrucție iar după masă aceștia să meargă la infirmerie pentru a mai repeta din cunoștințele medicale în vederea războiului apropiat.             La 29 mai 1941 (Înălțarea Domnului), am plecat la tragere tot pe Dealul Gherțului.             30 mai 1941 (vineri). A venit la mine Florica, Catinca lui bădia Pavel și Lenuca. Ne-am revăzut la poartă fiind anunțat de serg. Apetrei C. Neputând ieși în oraș în seara aceea, urma să mă deplasez alături de compania din Călugăra la reședința regimentului pentru a face loc altora.             Miercuri dimineață la ora 3, regimentul se deplasează spre Prut prin direcția Traian. Cel care mă anunțase era serg. Lăzărescu Al., un bun prieten de-al meu. În acea seară nu am plecat, am dormit tot la Catinca după ce mai întâi am făcut o plimbare prin oraș pe la școala nr. 5 (lângă han), unde imi spusese un cunoscut că pe aproape ar fi cantonat un regiment din companie.             Luni dimineață 2 iunie 1941 ora 3:00, am plecat la...

Read More

Prizonier în Rusia partea I. Drumul spre lagăr, din Comănești. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

Prizonier în Rusia partea I. Drumul spre lagăr, din Comănești. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

          Prizonierii de război români, de obicei erau trimiși în lagăre de lucru administrate de NKVD(Glavnoe upravlenie ispravitelno—trudovîh lagherei sau Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată).             Înainte să ajungă în lagăr,  jumătate din ei aveau să moară.            Majoritatea din supraviețuitorii drumului spre detenție au murit în lagăre, 50.000 de români în număr din surse. Câțiva s-au întors în țară iar unii au fost reîncorporați „voluntar” pentru a lupta împotriva germanilor și ungarilor.               Cei ce s-au întors au avut parte de o călătorie răvășitoare și periculoasă înapoi spre casă.             România a avut cei mai mulți prizonieri de război în U.R.S.S. după Germania și Ungaria.             Mortalitatea prizonierilor de război români a fost de 28%, cea mai mare din toate cele 65 de naționalități implicate în cel de-al doilea război mondial. Mai mare decât cea a evreilor și italienilor.             Din înscrierile infanteristului comăneștean Ștefan Capătă, drumul spre captivitate, concentrările din 1938:   Partea I             29 ianuarie 1957.             „Timpul petrecut de la începutul evenimentelor. Concentrări (Campania I, Campania a II-a), război și captivitate în U.R.S.S.             În iunie 1938 am fost concentrat la reg. 2 Dorobanți Bacău. Cantonat în tabăra din spatele școlii militare de ofițeri rezervă Bacău apoi pe Dealul Călugăra Mare până la iulie 1938 când m-am desconcentrat.             La 11 septembrie 1939 iarăși am primit ordin de chemare raportându-mă la Regimentul 6 Marș Comp. 3.             7 septembrie 1939, m-am desconcentrat conf. unui comunicat al M. St. M. .             Duminică 4 mai 1941 am primit ordin de chemare 610 Y6Y/1941 reg. 67 inf. Bacău fiind repartizat la comp. 9.             5 mai 1941 am plecat cu cursa la ora 6 dimineața pentru a obține o amânare de concentrare.               După 2 zile m-am întors acasă neputând ține amânarea decât de 2 zile pentru a preda casa, după predarea casei de bani domnului Neculai Burlacu secretarul Comunei Comănești.             În ziua de 11 mai 1941 am plecat de acasă cu trenul de 11 30 spre Bacău. În tren m-am întâlnit cu dl. V. Cristea de la Vermești, cu care am stat la masă la Adjud și Bacău.             Luni dimineață, 12 mai 1941 m-am prezentat la biroul mobilizări al rep. 67 inf. ,...

Read More

Prizonier în Rusia. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

Prizonier în Rusia. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

          În perioada imediat următoare, siteul orasulcomanesti.ro, va prezenta exclusiv, în mai multe episoade, scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă, ce a fost prizonier între anii 1942 – 1948 în estul munților Urali, Rusia.             În orașul Celeabinsk, unde și-a ispășit Ștefan Capătă cei 6 ani de prizonierat, s-a simțit o dezvoltare accentuată în perioada industrializării sovietice din anii 1930. S-au construit atunci o fabrică de tractoare și o uzină metalurgică.             Stalin a mutat aici o parte din utilajele industriale evacuate în fața înaintării germane. S-au construit atunci în Celiabinsk tancurile T-34 și lansatoarele de rachete „Katiușa”, ceea ce a făcut ca orașul să fie poreclit Tancograd.   16 Ianuarie 1977   „Se împlinesc 35 de ani de când eram în lagărul 103/38 din Celeabinsk; în zilele de 15, 16 și 17 ianuarie 1943 a fost un ger de -43 de grade Celsius.   Baraca în care am fost cazați era stricată și în aceste trei zile nu am putut ieși la lucru.   Din cauza gerului cumplit nu am putut dormi în cele trei nopți și zi și noapte ne-am mișcat neîncetat prin baracă.   Niciodată nu voi uita aceste trei nopți de groază, 15, 16 și 17 ianuarie 1943.”   Va urma…     Publicat de Melek Tawûsê Share...

Read More

Vremea în Comănești

dec 13, 2017 - Mi
Comanesti RO
mar mie joi vin sam
4/4°C
7/5°C
5/1°C
5/2°C
11/5°C

Statistici vizitatori:

  • 1022Afişări pe lună:
  • 210841Total vizitatori :
  • 9Vizitatori astăzi:
  • 50Vizitatori ieri:
  • 423Vizitatori săptămâna trecută:
  • 792Vizitatori pe lună:
  • 59Vizitatori pe zi:
  • 0Vizitatori online acum:
  • 21 decembrie 2016Începând din:

Despre orasulcomanesti.ro

Ma bucur că aţi accesat acest site ce a fost creat cu scopul de a vă oferi informaţii referitoare la evenimentele ce se petrec în orașul nostru.

Acest site este un site privat!

Nu reprezinta un punct de vedere oficial/declaratii ce apartin unitatii administrativ teritoriale sau al vreunei companii.

Pentru informații și sesizări privind evenimente recente sau evenimente ce vor urma să se desfășoare în orașul Comănești, nu ezitați să luați legătura cu noi:

contact@orasulcomanesti.ro

Totodată pentru a vă afișa bannerul publicitar pe site vă rugăm să ne adresați un e-mail pe aceeași adresă.

Arhive