Istorie

Video: Astăzi în Comănești – Actorul Vali Bolat – “Scrisori din tranșee”

Video: Astăzi în Comănești – Actorul Vali Bolat – “Scrisori din tranșee”

          “Teatru de Kartier” – trupa de teatru din Bacău, a lansat la Comănești, în incinta Castelului Ghika piesa “Scrisori din tranșee”, dedicata Centenarului Marii Uniri.             Au fost 30 de minute de trăiri intense și realități istorice într-un cadru unic și decor realizat din piese autentice descoperite pe frontul Marelui Război de pe Valea Trotusului de către membrii Asociației Prospectorii Istoriei.               Ultimul supraviețuitor din pluton a retrăit citind scrisorile camarazilor de război. “Poezia morții face ca durerea să fie mai suportabilă. Sper să merite jertfa lor, să fie pline peste 100 de ani muzeele de istorie așa cum erau pline tranșeele noastre de cadavre tinere”.     Foto: Racos Ciprian ; Alin Leanca ; Video: Viorel Tamba Articol publicat de Viorel Tamba. Share...

Read More

Foto-Video: Cafenea Literară din Comănești a găzduit un muzeu cu fotografii și piese vechi de sute de ani

Foto-Video: Cafenea Literară din Comănești a găzduit un muzeu cu fotografii și piese vechi de sute de ani

                Începând cu data de Sâmbătă, 24 Februarie 2018, timp de o săptămână în Comănești, un mic grup de iubitori de istorie și-au propus sa înființeze un mic muzeu cu fotografii de pe front, publicații de caricatură și propagandă cât și piese din război.             „Cafenea Literară” este un local în care au început să se adune oameni de cultură, artiști și iubitori de artă din zonă;  un loc unde s-a cântat, recitat poezii, vizionat filme documentare sau colecții de artă expuse.               Aceștia au fost: Florin Boșoteanu, George Vălvăroiu, Valentin Viziteu, Radu Mititelu, Ciprian Laurențiu Drumea, Cătălina Ciofu și alte persoane care și-au propus să transmită generațiilor viitoare înfăptuirea reîntregirii neamului românesc.             La deschiderea evenimentului au fost prezenți mulți tineri, oameni din educație, spiritualitate și cultură din Comănești. După prezentarea programului de către Răzvan și Tina, care au fost și prezentatorii serii, au luat cuvântul personaje comăneștene, care au fost cele mai în măsură să exprime sentimentele pe care le avem și trăim, după războiul crunt și pierderile suferite.              D-na prof. Petrița Bâlbâie, un om cu prestanță și experiență, profesoară de istorie la Colegiul „Dimitrie Ghika” Comănești. Câteva minute în care a vorbit despre ceea ce armata română a înfăptuit, datorită eroismului soldaților noștri în luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz.             „Acest spațiu este și un pic de școală și spiritualitate”             „Regăsesc aici elevi de acum și elevi de altădată”             „… cărți care poate sunt cele mai potrivite sa ne readucă emoția celor care, cu multa jertfa, cu eroism, dar și cu multe temeri, au umplut un spațiu și un timp care pentru noi astăzi, rămân memorabile”             D-na prof. Stamate Liliana, cu o experiență pedagogică deosebită, profesoară la Școala Gimnazială „Liviu Rebreanu” Comănești, povestește despre acțiunile armatei române ca și cum s-ar fi întâmplat acum.             „Pentru Ardeal, nimic nu era sacrificiu prea mare”             „În opinia mea, actul de la 1 Decembrie 1918 este un act profund al conștiinței românești, un act prin care voința poporului nu a mai putut fi stăvilită de nici o altă putere”             D-na prof. Stoica Simona-Ecaterina, un personaj comăneștean apropiat de toți cetățenii locului, un pedagog înnăscut a avut o alocuțiune într-un mod inedit.             „Pe aici nu se trece” – cum spunea generalul Eremia Grigorescu la pasul Oituz a sunat la fel de pătrunzător și peste 100 de ani.             „Este chiar o zi speciala (…). Istoric este Dragobetele, este sărbătoarea iubirii. Astăzi a fost și Pomenirea Morților; în ceea ce privește omagiul adus în această sâmbăta (…) nimic nu este întâmplator”             „Dacă ne uităm rădăcinile, ca...

Read More

Video. Fost redactor-șef al cotidianului Adevărul, aflat astăzi în Comănești, a povestit despre evenimentele din ’89: ”O lovitura de stat transformată în revoluție”

Video. Fost redactor-șef al cotidianului Adevărul, aflat astăzi în Comănești, a povestit despre evenimentele din ’89: ”O lovitura de stat transformată în revoluție”

          ”1.116 morți si aproape 5.000 de răniți. O crima în masă, comisă de ucigași cu sânge-rece. Aceștia s-au folosit de fantoma lui Ceaușescu pentru a umple țara de cadavre. Scopul? Puterea. S-au cățărat pe cadavre ca să ia puterea.”            Astăzi, sâmbătă 24 februarie 2018 începând cu ora 13:00, la Biblioteca Orășenească Comănești, Grigore Cartianu a avut lansarea de carte “Misterele revoluției din 1989”. Autorul a provocat publicul la dialog pe acest subiect și a acordat autografe pe cărțile sale.             Dintre afirmațiile memorabile surprinse în discuțiile cu Grigore Cărtianu la Biblioteca Orașului Comănești despre Decembrie 1989:            – Teroriștii au fost “turiștii” sovietici care au fost de 4 ori mai mulți la număr în 1989 decât în alți ani. Peste 25.000 din cei 37.000 de turiști sovietici care au considerat România locul preferat pentru vizite sau tranzit, în cele două săptămâni anterioare revoluției din decembrie 1989, au ales să nu mai plece timp de aproape un an, până în octombrie 1990, după ce guvernul român le-a cerut oficial și insistent să părăsească țara.             – Cei ce au dat această lovitura de stat din 1989, sub aspect de revoluție, orchestrați de URSS, au fost diversioniștii: Ion Iliescu, Silviu Brucan, generalul Nicolae Militaru. Plus linia a doua: Cico Dumitrescu, Mihai Lupoi, Dan Martian, Alexandru Stark, Teodor Brates, George Marinescu. Plus generalii sovietofili reactivați de Militaru chiar în acele zile de foc. Plus zecile de mii de «turiști» sovietici aflați în misiune în România.”               – Am vrut să descopăr adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în ’89, pentru că existau mai multe variante, o dată pentru că sunt jurnalist şi apoi pentru că acum 20 de ani am stat şi eu în fața gloanțelor, crezând că fac revoluţie. Am fost carne de tun, fără să știu că totul a fost premeditat, iar oamenii care au murit după căderea lui Ceauşescu au fost de şase ori mai mulţi decât cei care au murit înainte. Iliescu şi ai lui îl prinseseră pe Ceaușescu din 22 Decembrie. De ce a trebuit să mai moară oameni până în ziua de Crăciun, pe 25? Pentru ca el, care a stat ascuns până când a fost sigur că dictatorul nu mai are nici o șansă să revină la putere, să aibă timp să iasă în fața oamenilor, să facă pe revoluționarul . Revoluție a fost până la fuga Ceauşeştilor, chiar dacă a fost stimulată din afară. După aceea a fost lovitură de stat, iar românii au fost sacrificați, pentru ca aceasta să fie mascată. Noi credeam că ne luptăm cu teroriștii, doar că teroriștii erau oamenii veniți din afară, ca să-l sprijine pe Iliescu să-l răstoarne pe Ceaușescu...

Read More

Prizonier în Rusia partea a III-a. 1941, trecerea Prutului sub focurile armelor automate. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

Prizonier în Rusia partea a III-a. 1941, trecerea Prutului sub focurile armelor automate. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

         Partea a treia a seriei de articole „Prizonier în Rusia”, descrie trecerea Prutului a batalionului 3, regimentul 67 din care făcea parte comăneșteanul Ștefan Capătă.             8 Iunie 1941. Duminica mare în târgul Răducăneni.             A doua zi, luni dimineața de sf. Treime, după un mic marș am ajuns în satul Roșu în comuna Răducăneni, aproape de Prut la 2 km.             Prima oară am cantonat la o femeie timp de 3-4 ore, apoi la Dumitru Ursu.             Aici compania era împărțită în felul următor:                -Plutonul I condus de soldat Năforniță Ion, comuna Cozia, jud. Iași.   -Plutonul II condus de soldat Gherasim N., Colțul Cornii, Fălciu, chiar pe malul Prutului.   -Plutonul III și grupul de comandă avea să rămână în satul Roșu cu locotenent Diaconescu.   De la 9 iunie până la 1 iulie 1941 am stat în satul Roșu.   14 iunie am fost la Cozia, Iași, la 4 km depărtare de satul Roșu unde am inspectat plutonul I iar pe 15 iunie 1941 am fost la Coropceni pentru medicamentele necesare batalionului.   15 iunie ( Duminica tuturor sfinților ), luăm parte la slujba din satul Bazga, fiind hramul bisericii.             18 iunie 1941.             Am fost la Colțul Cornii, la plutonul II, trecând râul Jijiei și râul Prut cu brancardierul Stirbu Neculai.             Sâmbătă 21 iunie, au sosit în satul Roșu: căpitanul Popescu, subofițerul Ioniță și soldat Ion Popovici, de la batalionul III regiment 67, pentru a inocula trupa.             Domnul căpitan Popescu și soldat Popovici Ion au rămas în satul Roșu și Colțul Cornii, iar eu cu subofițer Ioniță am plecat la Cozia.             Sâmbătă 21 iunie 1941 orele 00:00 s-a decretat mobilizarea.             Ora 03:15 duminică dimineața, a trecut Prutul primul avion spre Basarabia după care a început să bată artileria de toate calibrele.             Pe la 5 dimineața a început să se tragă cu armele automate.             Duminică 22 iunie 1941 ora 14 am primit ordin să trecem Prutul prin punctul Colțul Cornii.             În momentul când am ieșit din revărsările Jijiei, rușii au început să tragă. Totuși noi am înaintat sub focurile armelor automate.             Un proiectil cade în timp ce eram culcat la depărtare de 2 metri scăpând neatins...

Read More

Prizonier în Rusia partea a II-a. 1941, drumul spre Prut alături de germani împotriva sovieticilor. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

Prizonier în Rusia partea a II-a. 1941, drumul spre Prut alături de germani împotriva sovieticilor. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

          Partea a doua a seriei de articole „Prizonier în Rusia”, descrie deplasarea spre Prut a batalionului 3, regimentul 67 din care făcea parte comăneșteanul Ștefan Capătă.               Scrierile sale descriu în amănunt drumul parcurs care este totodată și datat.           17 mai 1941             ”…Sâmbătă după masă, stăteam cam cu teamă din cauză că dl. lt. Diaconescu trebuia să vină și să vadă compania a cărui comandant era. Mi s-a pus în vedere să fie dimineață toți oamenii cu pantalonii călcați.             Lăsând pe brancardierii Vlad Ștefan și Știrbu V. am plecat în oraș cerându-mi voie de la dl. slt. Năforniță Ioan care ținea loc de comandant de companie.             Am dormit noaptea la Catinca, iar dimineață nu m-am dus la regiment fiind învoit de comandantul de companie. Ziua am fost cu Florica, Lenuca și Catinca la Mărioara.             Pe la ora 16 a venit Mihai spunându-mi că m-a căutat pe acasă anunțându-mă că regimentul se deplasează într-un loc necunoscut.             M-am dus și m-am interesat la dl. slt. I. Năforniță, spunându-i acestuia că m-am întors de la Bacău, unde am dormit la bădia Pavel, stând la masă cu bădia Pandelaș str. Martirul Horia nr. 42.             A doua zi întorcându-mă, a urmat instrucția obișnuită până în ziua de 24 mai 1941 când am primit ordin de la regiment ca, sanitarii, dimineața să facă instrucție iar după masă aceștia să meargă la infirmerie pentru a mai repeta din cunoștințele medicale în vederea războiului apropiat.             La 29 mai 1941 (Înălțarea Domnului), am plecat la tragere tot pe Dealul Gherțului.             30 mai 1941 (vineri). A venit la mine Florica, Catinca lui bădia Pavel și Lenuca. Ne-am revăzut la poartă fiind anunțat de serg. Apetrei C. Neputând ieși în oraș în seara aceea, urma să mă deplasez alături de compania din Călugăra la reședința regimentului pentru a face loc altora.             Miercuri dimineață la ora 3, regimentul se deplasează spre Prut prin direcția Traian. Cel care mă anunțase era serg. Lăzărescu Al., un bun prieten de-al meu. În acea seară nu am plecat, am dormit tot la Catinca după ce mai întâi am făcut o plimbare prin oraș pe la școala nr. 5 (lângă han), unde imi spusese un cunoscut că pe aproape ar fi cantonat un regiment din companie.             Luni dimineață 2 iunie 1941 ora 3:00, am plecat la...

Read More

Prizonier în Rusia partea I. Drumul spre lagăr, din Comănești. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

Prizonier în Rusia partea I. Drumul spre lagăr, din Comănești. Din scrierile comăneșteanului Ștefan Capătă.

          Prizonierii de război români, de obicei erau trimiși în lagăre de lucru administrate de NKVD(Glavnoe upravlenie ispravitelno—trudovîh lagherei sau Administrația Generală a Lagărelor de muncă forțată).             Înainte să ajungă în lagăr,  jumătate din ei aveau să moară.            Majoritatea din supraviețuitorii drumului spre detenție au murit în lagăre, 50.000 de români în număr din surse. Câțiva s-au întors în țară iar unii au fost reîncorporați „voluntar” pentru a lupta împotriva germanilor și ungarilor.               Cei ce s-au întors au avut parte de o călătorie răvășitoare și periculoasă înapoi spre casă.             România a avut cei mai mulți prizonieri de război în U.R.S.S. după Germania și Ungaria.             Mortalitatea prizonierilor de război români a fost de 28%, cea mai mare din toate cele 65 de naționalități implicate în cel de-al doilea război mondial. Mai mare decât cea a evreilor și italienilor.             Din înscrierile infanteristului comăneștean Ștefan Capătă, drumul spre captivitate, concentrările din 1938:   Partea I             29 ianuarie 1957.             „Timpul petrecut de la începutul evenimentelor. Concentrări (Campania I, Campania a II-a), război și captivitate în U.R.S.S.             În iunie 1938 am fost concentrat la reg. 2 Dorobanți Bacău. Cantonat în tabăra din spatele școlii militare de ofițeri rezervă Bacău apoi pe Dealul Călugăra Mare până la iulie 1938 când m-am desconcentrat.             La 11 septembrie 1939 iarăși am primit ordin de chemare raportându-mă la Regimentul 6 Marș Comp. 3.             7 septembrie 1939, m-am desconcentrat conf. unui comunicat al M. St. M. .             Duminică 4 mai 1941 am primit ordin de chemare 610 Y6Y/1941 reg. 67 inf. Bacău fiind repartizat la comp. 9.             5 mai 1941 am plecat cu cursa la ora 6 dimineața pentru a obține o amânare de concentrare.               După 2 zile m-am întors acasă neputând ține amânarea decât de 2 zile pentru a preda casa, după predarea casei de bani domnului Neculai Burlacu secretarul Comunei Comănești.             În ziua de 11 mai 1941 am plecat de acasă cu trenul de 11 30 spre Bacău. În tren m-am întâlnit cu dl. V. Cristea de la Vermești, cu care am stat la masă la Adjud și Bacău.             Luni dimineață, 12 mai 1941 m-am prezentat la biroul mobilizări al rep. 67 inf. ,...

Read More

Vremea în Comănești

sep 25, 2018 - Ma
Comanesti RO
8°C
Vant 17 km/h, VNV
Presiune 1.03 bar
Umiditate 70%
Innorat 20%
mar mie joi vin sam
8/5°C
8/-1°C
10/2°C
15/4°C
19/3°C

Statistici

  • 246085Total vizitatori:
  • 196Vizitatori astăzi:
  • 66Vizitatori ieri:
  • 1062Vizitatori săptămâna trecută:
  • 2Vizitatori online:
  • 21 decembrie 2016Incepând din:

Despre orasulcomanesti.ro

Mă bucur că ați accesat acest site ce a fost creat cu scopul de a vă oferi informaţii referitoare la evenimentele ce se petrec în orașul nostru.

Acest site este un site privat și non-profit, făcut din pasiune pentru fotografie și orașul natal!

Nu reprezintă un punct de vedere oficial/declarații ce aparțin unității administrativ teritoriale sau al vreunei companii.

Pentru informații și sesizări privind evenimente recente sau evenimente ce vor urma să se desfășoare în orașul Comănești, nu ezitați să mă contactați:

viorelcomanesti@gmail.com

Viorel Tamba – administrator site

Arhive

Recomandă-ne