Lăcașuri de cult

Lăcaşuri de cult din Comănești partea a V-a. Schitul „Sfântul Andrei” din Podei

Lăcaşuri de cult din Comănești partea a V-a. Schitul „Sfântul Andrei” din Podei

          După cum afirmă istoricii, pe culmea Podeiului – așa cum se cheamă locul mănăstirii – muncitorii de la gropile carbonifere au așezat o Sfântă Cruce, pentru a fi protejați în munca lor periculoasă.             Mina de cărbune a fost închisă, dar semnul dumnezeiesc a rămas. Nevoia de rugăciune a făcut ca unii localnici să-și dorească pe locul troiței un Altar al lui Dumnezeu.               Sfântul Apostol Andrei, cel care a semănat semințele credinței pe pământul țării noastre, este ocrotitorul unei mici așezări monahale, aflate în apropierea orașului Comănești, din județul Bacău. Într-un cadru natural deosebit de la poalele munților Tarcău, pe valea Trotușului, între pini și mesteceni, schitul Sfântului Andrei a fost gândit să fie oază, dincolo de tumultul unui oraș industrial cu mine și sonde de petrol.             Este o așezare tânără, dar înființată pe un loc istoric. Aici a fost ridicată o troiță de către localnici, în secolul al XVIII-lea. După cum afirmă istoricii, pe culmea Podeiului – așa cum se cheamă locul mănăstirii – muncitorii de la gropile carbonifere au așezat o Sfântă Cruce, pentru a fi protejați în munca lor periculoasă.             Mina de cărbune a fost închisă, dar semnul dumnezeiesc a rămas. Nevoia de rugăciune a făcut ca unii localnici să-și dorească pe locul troiței un Altar al lui Dumnezeu. Lucrările au demarat după anul 1990.             Un mic paraclis, câteva chilii, o gospodărie anexă au constituit schitul Sfântului Andrei. Anul 2000 a adus cu sine și podoaba sfințirii din mâna Preasfințitului Ioachim Băcăuanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.             Părintele Mercurie Dominte și mica sa obște au înfrumusețat osteneala credincioșilor, iar schitul a devenit un loc plin de flori și arbori ornamentali, un spațiu care liniștește mintea și împacă sufletul.   Sursă: Doxologia. Share...

Read More

Lăcaşuri de cult din Comănești partea a IV-a. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Lăloaia

Lăcaşuri de cult din Comănești partea a IV-a. Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din Lăloaia

          Cartierul Lăloaia este situat în partea de vest a orașului Comanești, jud. Bacău, amplasat pe terasele inferioare și mijlocii, pe partea dreaptă a râului Trotuș. Numele lui vine de la muntele Lăloaia, la poalele căruia se află așezat. El se întinde pe o lungime de 3 km de-a lungul șoselei naționale Ghimeș – Onești, cu ulițe înguste fiind o așezare muntoasă.             Locuitorii cartierului sunt în majoritate de religie ortodoxă, numai 1-2% fiind de alte confesiuni. Ocupația principală a oamenilor a fost de muncitori minieri, forestieri, petroliști sau crescători de animale (astăzi pensionari), în prezent puțini mai au un loc de muncă, mulți tineri fiind plecați în străinătate.             Biserica parohială, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1908-1928, de către antreprenorii italieni Vicențiu și Nardi. Mai înainte, în satul Lăloaia a existat o altă biserică cu hramul „Sfântul Nicolae” construită în anul 1870 și care s-a dărâmat, pe locul ei contruindu-se o troiță.             Biserica actuală este construită din piatră, în formă de cruce, cu o lungime de 26 de metri și o lălțime de 10 m, tencuită în exterior în praf de piatră, cu ocnițe pictate. Are un aspect frumos, fiind împodobită cu două turle de zid, cea de la intrare fiind clopotnița.             Biserica a fost construită din contribuția credincioșilor. Pictura bisericii este în ulei fiind executată de către pictorul C. Emil Ionescu din orașul Bacău în anul 1928, este în stare mediocră și nu reprezintă o valoare artistică deosebită. A fost restaurată (spălată) înte anii 1985-1991, în timpul păstoririi preotului Vasile Acostăchioaie, când s-a refăcut și catapeteasma, împodobindu-se cu foiță de aur și s-au pictat ocnițele exterioare. Catapeteasma este din lemn de stejar, sculptată cu ajur de Ioan Mancaș, din orașul Roman în 1927.             Icoanele de la catapeteasmă şi anume: Icoanele Împărăteşti, Sfânta Treime, Cina cea de Taină şi Maica Domnului au fost pictate la Chişinău de pictorul I. Passcov în 1927. Pictura murală a bisericii este în stare mediocră şi nu are valoare artistică deosebită.             Biserica are tot mobilierul și obiectele necesare pentru exercitarea cultului și nu deține obiecte prețioase, de o valoare artistică deosebită sau de patrimoniu. Cele mai vechi obiecte sunt: un sfânt Potir și un sfânt Disc, un Chivot – toate din 1928 și câteva cărți de cult – Mineie din perioada interbelică. Din rândul preoților care au păstorit această Parohie amintim: pr. Ghiță Hanganu, pr. Gheorghe Grigoraș, pr. Vasile Acostăchioaie, pr. Georgel Lungu, pr. Sorinel Ungureanu. În rândul cântăreților parohiei...

Read More

Lăcaşuri de cult din Comănești partea a III-a. Biserica „Sf. Anton de Padova” din Lunca de Jos

Lăcaşuri de cult din Comănești partea a III-a. Biserica „Sf. Anton de Padova” din Lunca de Jos

          În ceea ce priveşte formarea comunităţii catolice în regiunea orașului Comănești distingem trei valuri.             Primul val îl formează catolicii care în secolele XVI-XVIII au venit în Moldova din Transilvania. Aceștia s-au aşezat în locuri nelocuite ori s-au pus în slujba unor mai mari ai timpului. În acest sens, avem relatările diferitor străini care au trecut prin Moldova şi au făcut diverse menţiuni despre catolici.           Ioan Botezătorul Volponi menţionează că în vara anului 1693, trecând spre Braşov, a vizitat catolicii din regiunile Bistriţei şi pe cei din „Comaneste”.             Statisticile catolicilor din 1850-1857 menţionează separat două aşezări: Comăneşti şi Podei – sat aşezat pe dreapta Trotuşului, în partea opusă actualei biserici din Comăneşti – care actualmente sunt unite.             Status animarum 1840 al Parohiei Pustiana are următoarea menţiune pentru Comăneşti. „Komanest, sat ortodox mare, pe moşia lui Ghyka, la şapte ceasuri depărtare de Pustiana. Are dascăl şi acum se face bisericuţa în cinstea sfântului Mihael, arhanghelul”.             Această bisericuţă a fost în incinta cimitirului din Comăneşti situat peste drum de biserica actuală.          Episcopul Petru Rafael Arduini (1838-1842) menţionează „că bisericuţa s-a construit sub păstorirea sa”, iar în anul 1872 a fost restaurată de Carolina Heminger de Lipa. Biserica era din bârne, iar patronul ei nu era sfântul Mihail – cum se notase greşit în Status animarum 1840 din Pustiana – ci sfântul Rafael, arhanghelul.             Pentru clarificarea acestei probleme au fost aduse următoarele argumente:   1) icoana cu sfântul Rafael se păstrează şi astăzi în noua biserică;   2) relatările mai multor bătrâni;   3) probabil episcopul Rafael Arduini i-a atribuit acest patron după numele său.               Valul doi a avut loc atunci când pe domeniile familiei Ghyka au început intensiv exploatările forestiere şi miniere, deci după primul război mondial.             Deoarece comunitatea catolică a crescut prin venirea unor tehnicieni şi muncitori calificaţi din vest, N. Ghyka a donat un teren lângă biserica veche.              Aici, în 1924 s-a început construirea noii biserici, sub supravegherea arhitectului Silvestri Violusoni şi s-a terminat după opt ani, dar fără turn.            Construcţia este din piatră în stilul unei cetăţi având dimensiunile: 28 m lungime, 8 m lăţime şi 12 m înălţime. Hramul bisericii este sfântul Anton de Padova.             După cel de-al doilea război mondial, mulţi oameni s-au întors de unde au venit, alţii şi-au botezat şi căsătorit...

Read More

Lăcaşuri de cult din Comănești partea a II-a. Biserica „Sf. Ștefan” din Comănești

Lăcaşuri de cult din Comănești partea a II-a. Biserica „Sf. Ștefan” din Comănești

          În cadrul pitoresc al Văii Trotuşului, oamenii dornici si harnici, cu frică de Dumnezeu au ştiut să-şi păstreze curăţenia sufletească, să menţină nealterată şi să transmită din generaţie în generaţie, credinţa ortodoxă şi tradiţiile neamului românesc.                Ca semn al identităţii lor spirituale au înălţat pe întreaga Valea Trotuşului biserici, paraclise şi troiţe, sfinte locaşuri în care să-şi plece genunchiul în rugă de mulţumire lui Dumnezeu.               Astfel în oraşul Comăneşti s-a împlinit gândul credincioşilor şi al preotului Vasile Ropotoaie de zidire a Sfintei Biserici ,,Sfântul Ştefan’’.                Pe 24 iunie 2000, având binecuvântarea Preasfinţitului Episcop Eftimie a fost pusă piatra de temelie a acestei biserici de către Preasfinţitul Ioachim Băcăoanul, la începutul activităţii sale întru arhierie.             Cu multă osteneală şi jertfelnicie s-a înălţat în timp altar de rugăciune, mai întâi la demisol, unde s-a putut săvârşi serviciul religios, apoi s-a ridicat biserica până la crucea de pe acoperiş, urmând să fie amenajată interior şi exterior. Sfântul lăcaş este din lemn, în stil maramureşean, în formă de navă, cu turlă în mijloc.               Cu binecuvântarea lui Dumnezeu, pe 4 februarie în anul mântuirii 2007, în Duminica a XXXIV după Rusalii, efortul tuturor se vede în parte finalizat prin săvârşirea slujbei de sfinţire a paraclisului bisericii de Preasfinţitului Ioachim Băcăoanul.             Dumnezeu să sporească şi să răsplătească darul lucrătorilor, donatorilor, miluitorilor, binefăcătorilor, slujitorilor, ce au ctitorit acest sfânt lăcaş.               Scrie Doamne, în Cartea Vieţii, pe iubitorii locaşului Tău cel sfânt!     Sursă: Protoieria Moinești Share...

Read More

Lăcaşuri de cult din Comănești partea I. Biserica „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din Leorda

Lăcaşuri de cult din Comănești partea I. Biserica „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din Leorda

          Cartierul Leorda, care formează parohia cu acelaşi nume, este situat la extremitatea de Nord-Est a oraşului Comaneşti, din judeţul Bacău. Se întinde pe o distanţă de circa 3 kilometri, începând de la policlinica Comăneşti şi până la cimitirul Văsâieşti, pe drumul ce merge către Moinești. Către Nord-Nord-Vest cartierul se întinde până la fosta mină de cărbuni ce poartă același nume „Leorda”.             Până-n anul 1926, actualul cartier Leorda făcea parte, ca sat, din comuna Văsâieşti, apoi e trecut în componenţa comunei Comăneşti.             Dacă localitatea Comăneşti îşi trage numele de la cumani, atunci se poate presupune că îşi are originea în timpuri trecute de mult, poate chiar de când şi-au făcut apariția popoarele migratoare. Tradiţia orală a păstrat aceasta idee şi astăzi, la mulți dintre bătrânii băștinași. Se spune că pe locul unde este astăzi cartierul Leorda, cu ani şi ani în urmă, era un codru mare şi de nepătruns, în a cărui poiană din lăuntrul lui, s-au retras locuitorii, poate din Comăneşti sau din alte părţi, spre a fi feriţi de urgia năvălirilor, care numai bine nu le aducea. Aici ei şi-au înjghebat nu numai modestele lor gospodării, ci şi o biserică din lemn, în jurul căreia şi-au înmormântat răposații lor.             Biserica actuală, se spune, că este zidită mai sus cu două-trei sute de metri față de o biserică mai veche. Aceasta, care se păstrează şi azi, a fost construită în anul 1751. Este construită din lemn de stejar şi brad.             Dintre familiile cele mai vechi, ai căror urmași sunt printre locuitorii cartierului Leorda astăzi, se pot menționa: familia Condrea, familia Mutu, familia Zota. Ocupaţia de bază a fost păstoritul şi puţină agricultură, în petecele de pământ smulse din codru, prin defrișări. Se poate presupune că oamenii şi-au ales locul de refugiu în codrii Leorzii, pentru că aici au găsit păşune şi nutreţ pentru turmele lor, sau pentru că au găsit nutreţ şi păşune din abundenţă, aici au devenit păstori. Ceea ce este de necontestat, este faptul că şi locuitorii mai vechi, ca şi cei de astăzi, preţuiesc mult vitele şi creşterea lor. Urmaşii familiilor Condrea şi Mutu se îndeletnicesc şi acum, cu paza oilor sau a cirezilor de vite.             Tradiţia populară păstrează ideea că, denumirea de Leorda ar proveni de la o plantă erbacee din familia liliaceelor, cu miros puternic de usturoi (Alliuni ursinum) – dicţionarul limbii române moderne, ed. 1958, pag.453, numită Leordă sau Leurdă.             Dacă la început, acest sătuc era format numai din câteva familii, așezate...

Read More

Viorel Miron primarul orașului Comănești și Pr. Alexandru Maxim paroh al bisericii „Sf. Spiridon”, membri ai Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

Viorel Miron primarul orașului Comănești și Pr. Alexandru Maxim paroh al bisericii „Sf. Spiridon”, membri ai Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

          Astăzi, 28 ianuarie 2017, cu binecuvântarea și în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Ioachim, la Parohia „Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir” – Narcisa, Bacău, s-a întrunit Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.             La eveniment a participat și Viorel Miron primarul orașului Comănești cât și Pr. Alexandru Maxim, paroh al bisericii „Sfântul Spiridon”, în calitate de membri aleși deputați eparhiali.               În prima parte a zilei s-a săvârșit Sfânta Liturghie de către soborul preoților membri ai Adunării Eparhiale, urmată de slujba de Te-Deum, oficiată în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim și a membrilor mireni, de către părintele arhimandrit Pimen Costea, vicar-administrativ al Eparhiei Romanului și Bacăului.             După aceasta, ierarhul a rostit o rugăciune de binecuvântare a paraclisului așezat sub ocrotirea Sfântului Dimitrie Basarabov, situat în imediata apropiere, apreciind frumusețea arhitecturii și a ansamblului iconografic al acestui sfânt locaș.             Apoi, în sala de conferințe a Așezământului Social-filantropic ”Mitrovița” a fost prezentat de către părintele vicar Pimen Costea raportul general al activităților Centrului Eparhial, pe comisii (administrativă, economică, culturală, social-filantropică și patrimoniu și construcții), apoi raportorii fiecărei comisii au prezentat în fața Adunării referatele fiecărei secțiuni, precum și propunerile pe sectoare de activitate pentru ”Anul omagial al iconarilor și pictorilor bisericești” și ”Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română”.             Totodată, în cadrul întâlnirii, membrii Adunării Eparhiale au vizionat un material video despre activitățile social-filantropice desfășurate în cadrul Fundației ”Episcop Melchisedec” a  și a unităților de cult din aria jurisdicțional canonică a Eparhiei Romanului și Bacăului.             La final, Înaltpreasfinția Sa a mulțumit deputaților membri ai Adunării Eparhiale pentru sprijinul acordat, i-a încredințat de părinteasca Sa dragoste, îndemnându-i să rămână alături de Biserică cu timp și fără timp, după îndemnul Sfântului Apostol Pavel, la împlinirea misiunii pe care această instituție divino-umană o are în lume.   Sursă: Arhiepiscopia Romanului și Bacăului Share...

Read More

Vremea în Comănești

dec 13, 2017 - Mi
Comanesti RO
mar mie joi vin sam
4/4°C
7/5°C
5/1°C
5/2°C
11/5°C

Statistici vizitatori:

  • 1022Afişări pe lună:
  • 210841Total vizitatori :
  • 9Vizitatori astăzi:
  • 50Vizitatori ieri:
  • 423Vizitatori săptămâna trecută:
  • 792Vizitatori pe lună:
  • 59Vizitatori pe zi:
  • 0Vizitatori online acum:
  • 21 decembrie 2016Începând din:

Despre orasulcomanesti.ro

Ma bucur că aţi accesat acest site ce a fost creat cu scopul de a vă oferi informaţii referitoare la evenimentele ce se petrec în orașul nostru.

Acest site este un site privat!

Nu reprezinta un punct de vedere oficial/declaratii ce apartin unitatii administrativ teritoriale sau al vreunei companii.

Pentru informații și sesizări privind evenimente recente sau evenimente ce vor urma să se desfășoare în orașul Comănești, nu ezitați să luați legătura cu noi:

contact@orasulcomanesti.ro

Totodată pentru a vă afișa bannerul publicitar pe site vă rugăm să ne adresați un e-mail pe aceeași adresă.

Arhive